Cand mergeam cu prietenii la balci,
Apoi plecam la dunare la peste ,
Ei il prindeau, eu il puneam pe gratar,
Faceam baie, inotam si ne bateam cu apa ,
Stateam pe patura si ne uscam la mal .
Cautam scoici prin apa, fugeam de padurar,
Treceam pe la cantoane, cu cainii dupa noi ,
Cadeam prin balti , prin namol si nisip
Cu talpile crapate si acum ce mai este?
Imi amintesc cu nostalgie frumoasa copilarie,
Si drumurile pe care le strabateam,
Prin baruri , discoteci , umblam in veselie ,
Noi toata vara ,acasa nu stateam .
Unde sunt zilele cand mergeam ,
La Dunare cu bicileta prin iarba si corneci?
Unde sunt noptile in care eram
La poarta ,cu berea in fata, rupti de beti?
Toti au plecat , a ramas pustiu,
Cand le-aminesti dulcea copilarie,
Sunt bucurosi si povestesc cu drag
Bancurile si strugurii ce-i furam de prin vie
Si pepenele verde de la bostan .
Aceasta poezie o dedic tovarasilor mei
Cu , care mi-am petrecut intreaga copilarie ,
Cu ei radeam cu lacrimi si ma bateam,
Prin papura si trestie ne-ascundeam
Cand cu pietre geamurile la oameni le spargeam .
Cei batrani spuneau povesti la bobotaie,
Ne speriau si fugeam pe poteci,
Saream prin foc , si spalam la baie
Negreala ce o aveam pe ochii .
Mancam branzoaice si furam cauciuri,
Peste garduri pe la vecini saream,
Le puneam pe foc ne murdaream ,
Si dimineatza , asa , la scoala mergeam .
Alergam de nebuni pe campie
Ne jucam cu mingea , spargeam cate un geam ,
Unde esti tu , frumoasa copilarie?
Oare vreodata in viata, o sa te mai am ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu